Vara asta este despre tine - AFI Palace Ploiesti

bnr

România a ținut, recent, titlurile ziarelor economice cu decizia sa de a reduce rata dobânzii-cheie (RRR), după o evaluare a datoriilor sale în valută.

 

Mișcarea, care face parte din cea de-a doua etapă pentru reducerea TVA, a stârnit un val mare de speculații în rândul comercianților de valută, brokeri precum IG, dar și în rândul experților economici deopotrivă.

Astăzi, am adunat toate datele laolaltă pentru a descoperi care este impactul unei astfel de acțiuni asupra viitorului financiar al România.

 

O tăiere a dobânzii-cheie (RRR)

Decizia Băncii Naționale a României de a reduce dobânda cheie (RRR) a apărut după ședința de pe data de 7 ianuarie, ședință în urma căreia o serie de strategii financiare au fost făcute publice. Cel mai discutat subiect a fost tăierea RRR pentru pasivele în valută, care a scăzut cu 200 de puncte de bază, până la pragul de 12 la sută.

Explicând decizia, banca centrală a atribuit trecerea la "dinamica de împrumut mai lent în valută", și a subliniat o intenție de a "continua armonizarea mecanismului rezervelor minime obligatorii cu standardele și practicile Băncii Centrale Europeane și ale băncilor centrale importante din Uniunea Europeană".

Aceasta ultima mutare reprezintă o reducere suplimentară a Băncii Naționale a României, care a redus deja rata cu 350 de puncte de bază pe parcursul anului 2015, și înseamnă că datoriile dominante ale Leului se încadrează acum la doar 8 procente.

Stabilitate combinată cu schimbare

Deși mutarea a creat unele controverse, nu a reprezentat tot o schimbare și în cazul politicilor băncii centrale. Rata de referință a politicii monetare a rămas constantă, la 1,75 la sută, neafectată de fluctuațiile RRR.

Cu toate acestea, mutarea a alimentat și mai mult revoltele cauzate de cea de-a doua etapă a reducerii TVA în România, care a intrat în vigoare pe 1 ianuarie. Acest lucru a împins rata inflației în continuare în zona negativă, inversând revenirea la cifre pozitive în urma reducerilor aplicate în luna iunie 2015.

În ciuda îngrijorărilor, Banca Națională a României rămâne încrezătoare în faptul că această practică este abordarea cea mai corectă a problemei. Deși previziunile sugerează că țara va rămâne în teritoriul negativ al inflației până în luna mai, ele indică, de asemenea, faptul că, după această lună, ar trebui să apară un progres pozitiv, contribuind la creșterea inflației la 1,1 la sută, până la sfârșitul anului. Astfel, inflația ar trebui să rămână fixată în graficele băncii centrale, variind între 1,5 și 3,5 la sută.

Indicatori economice pozitivi

Mulți experți sugerează că politica băncii centrale este una bună iar România practică un număr de indicatori economici pozitivi pentru a ajuta la susținerea și promovarea obiectivele organismului financiar.

În al treilea trimestru al anului 2015, creșterea economică a României a fost puternică, cu venituri mai mari din zona de uz casnic, cu o recuperare a creditării și o încredere îmbunătățită în situația financiară a țării. În tot acest timp, consumul privat a explodat.

Cifrele referitoare la produsul intern brut al țării au fost de asemenea promițătoare, în creștere cu 1,4 la sută, până la 3,6 la sută pentru anul 2015. Ca urmare, PIB-ul a atins un record post-criză de peste 5 la sută.

Această creștere puternică, împreună cu rezervele valutare de peste 32 de miliarde de euro, și un deficit de cont curent de mai puțin de 1 la sută din PIB, a ajutat la stabilizarea cursului de schimb al leului, ceea ce face o perspectivă promițătoare pentru comercianții de tip Forex.

Singura întrebare rămasă este: Oferă Leul oportunitatea pe care ați căutat-o până acum?

Articol publicat în colaborare cu IG România