Nicu. Paznicul Nicu
Autor: Cătălin Stavri
Actualizat la: 22 februarie 2010 09:35:10
Publicat la: 22 februarie 2010 09:27:18
| PDL a pierdut un vot important. E vorba de votul paznicului Nicu. Paznicul Nicu este căsătorit, are doi copii, și a muncit mult în campania electorală. Nu a primit mulți bani, dar i s-a promis un loc de muncă. A lipit afișe, a fost fugărit de Poliția Comunitară, a făcut propagandă portocalie, a votat cu PDL-ul, a împărțit mită electorală, ba chiar și pe mine m-a rugat să ajut PDL-ul în campanie. |
Toate astea pentru un loc de muncă. Campania a trecut, PDL a triumfat iar Nicu era tot fără muncă. A amanetat aurul lui și al soției. S-au dus banii așa că s-a pus pe făcut economii. S-a lăsat de țigări. A renunțat la abonament și a trecut pe cartelă. A renunțat și la abonamentul de cablu. Degeaba, tot nu se ajungea cu banii. A rămas dator 200 de mii de lei vechi la mine, într-o zi când nu avea bani să le facă pachețel cu mâncare la copii, pentru la școală. De Sărbători, Slavă Domnului, i-a mers mai bine. A avut noroc cu copiii care s-au descurcat de minune cu Bună Dimineața, Plugușorul, dar mai ales cu Sorcova. A venit ianuarie și în câteva zile banii s-au dus. S-a dus la PDL, pentru a nu știu câta oară. La fel, pentru a nu știu câta oară i s-a dat cu flit.
Se apucase într-o perioadă de intermediat vânzări. Se specializase pe telefoane mobile. Fără carte de muncă, program flexibil, câștiguri în funcție de noroc. Câștiga câteva sute de mii la vânzarea unui telefon. Dar, pe criza asta, se găseau greu clienți deși avea foarte multe telefoane. Nu furate, ci proprietate personală a vecinilor, prietenilor, cunoștințelor. Nici cu intermedierea n-a mers. Disperat, a mutat copiii la soacră și a scăpat de două guri de hrănit. A mai dat o fugă pe la PDL, și-a mai luat o promisiune și s-a lăsat păgubaș. Așa că a luat o hotărâre: să se împrumute de câteva sute de euro și să plece la muncă, în străinătate. Dar, unde să te duci în necunoscut? Descurajat de faptul că nu cunoaște pe nimeni prin străinătate a renunțat la ideea plecării. A renunțat și să mai cumpere ziarul Raid, că se săturase de interviuri. Nu știe o limbă străină și n-are nici facultate.
Povestea, însă, are happy-end. Un amic se angajase la o firmă de pază și i-a pus o pilă. Așa a ajuns Nicu paznic. Salariu minim, program de 24 de ore (o zi da una nu), dar are un salariu. Decât nimic... În câteva zile a fost remarcat de patron care i-a mai propus un job, part time. Vineri sau sâmbătă, depinde cum pică liber, face pe paznicul la o discotecă. Plătit la negru, dar e ok. Mai bea un suc, mai vede un dans, o fustiță. A luat primul salariu și și-a plătit din datorii. Acum a primit cadou o sticlă de whisky pe care o va da patronului său, ca semn de recunoștință pentru jobul part time. Luna viitoare își va băga cablu și își va lua abonament cu minute incluse. Are bani să dea de mâncare la copii dar și să plătească dobânda la casa de amanet. Speră ca în două trei luni să scoată și aurul. Luna viitoare își achită și datoria la mine. Poate și mai repede dacă vinde mobilul Iphone. Că, am uitat să vă spun, paznicul Nicu încă face intermedieri. În timpul liber.
Un lucru e cert. Nu mai votează cu PDL-ul. Și-a dat cuvântul de onoare.
Tags:
Blog catalin stavri