Pe 1 februarie 2017 a fost eliminat timbrul de mediu. O taxă aberantă, care a cunoscut mai multe forme şi denumiri de-a lungul timpului. Efectul eliminării: creşterea numarului de înmatriculări cu 74,4%.

Încă de la introducerea acestui tip de taxă, au apărut controversele. A purtat denumirea de taxă de primă înmatriculare, taxă de poluare, timbru de mediu, etc. Birul impus de autorităţile acelor vremuri, nu părea să aibă nicio legătură cu protecţia mediului, ci mai degrabă cu favorizarea unor producători „autohtoni” şi a unor importatori de vehicule noi. Nici vorbă despre armonizarea cu legislaţia europeană. Statului român i-a convenit să armonizeze doar ce a vrut el. Dacă banii strânşi s-au folosit pentru protecţia mediului, ce măreţe proiecte de mediu s-au derulat? Dacă nu s-au derulat, unde sunt banii?

Rând pe rând, aceste taxe au fost desfiinţate prin hotărâri judecătoreşti. Oamenii au început să-şi recupereze banii, cu dobânzile aferente. Chiar dacă restituirile s-au dus şi până la cinci ani, statul român a pierdut procesele pe bandă rulantă, fiind nevoit să plătească taxele ilegale, dobânzile şi cheltuielile de judecată. La toate acestea mai adaugăm şi cheltuielile logistice. Cine este însă statul, cel care plăteşte acum aceste sume fabuloase? Evident, tot noi fraierii, prin intermediul bugetului de stat. Cu alte cuvinte, ne scoatem din buzunarul stâng şi ne băgăm în cel drept. Nu cumva ar trebui să răspundă cei care au dat acele acte normative? Se presupune că se aflau în acele funcţii decizionale, având competenţele şi pregătirea necesare pentru a nu da legi… ilegale. Nu ei sunt cei care trebuie să suporte prejudiciul? Începând cu guvernul Tăriceanu 2007 şi până în februarie 2017, toţi sunt responsabili pentru acest prejudiciu. Ei au nume şi prenume.

Dacă timp de 10 ani, foarte mulţi români au ales să plătească statului bulgar, cum ar fi fost dacă aceşti bani ar fi intrat în bugetul României. Ar putea fi şi acesta o componentă a prejudiciului. Un lucru este cert şi poate da o imagine edificatoare asupra pierderilor financiare ale statului: creşterea cu 74,4% a numărului de înmatriculări, de la eliminarea timbrului de mediu.