Vara asta este despre tine - AFI Palace Ploiesti

pasaj

După ce observatorulph.ro a prezentat istoria marelui proiect Hipodromul Ploiești, ciopârțit de autorități, astăzi vă propunem o altă temă de gândire: pasajul de la Gara de Vest, unde lucrările au fost prelungite până în iunie 2017.


Pentru o imagine de ansamblu poate că ar fi bine ca înainte de toate să amintim situaţia de la Gara de Vest, unde cozile de la barieră, de cele mai multe ori, erau pe două rânduri. La doar câțiva kilometri, la Podul Înalt, la ieșire din Ploiești, spre DN72, aceeași problemă, în condițiile în care în urmă cu nouă ani era dat în folosință un nou pasaj, ce-i drept cu doar două benzi, care obturează mai mult traficul în loc să-l fluidizeze. Prin urmare, în zona de Vest a orașului, Ploieștiul are două artere importante de intrare și de ieșire din Ploiești extrem de aglomerate. În baza unui studiu realizat cu mult timp înainte se propune realizarea unui pasaj care să permită fluidizarea traficului în zonă. Proiectul era unul amplu și a făcut obiectul unor lungi dezbateri.
În 2013, consilierii locali ploieșteni au aprobat forma inițială a proiectului de la Gara de Vest. La acea dată, valoarea proiectului era de peste 90 de milioane de lei, din care 1,7 milioane de lei urmau să fie suportaţi de la bugetul local. Pasajul urma să aibă 296 de metri şi rampe de acces, lungimea totală a lucrării fiind de 471,60 m. Conform proiectului pasajul superior continua către giraţia Mărăşeşti cu DN1 printr-o structura rutieră cu patru benzi (două pe sens) până la intersecţia cu viitorul drum de acces către Parcul Municipal Vest, intersecţie care urma să fie amenajată, pentru facilitarea accesului, cu sens giratoriu. Construirea noului pasaj suprateran implica realizarea unei noi reţele de iluminat exterior, atât pentru iluminarea pasajului propriu zis, cat şi pentru iluminatul străzilor de acces situate la baza pasajului.


Înghițiți de actele birocratice


În februarie 2014, a avut loc selectarea executantului lucrării. Primăria Ploiești a declanșat procedura legală de achiziție publică, prin publicarea pe SEAP a documentației de atribuire. La licitație s-au depus patru oferte, de către patru asocieri, iar în data de 9 mai au început să apară primele contestații. SC Strabag SRL – lider al asocierii SC Strabag SRL – SC Aqvila Construct SRL – Strabag Sp.Z, a formulat o contestație împotriva clarificărilor de atribuire. Prin decizia din 30 mai, CNSC a admis contestația și a anulat întreaga procedură de atribuire. Municipalitatea s-a văzut nevoită să reia de la zero procedura de atribuire, fiind publicat un nou anunț de licitație aproape de finale lunii mai 2014. Numai că, atenție, documentația a fost respinsă de două ori, pe 26 mai 2014 și pe 2 iulie 2014. De abia peste încă cinci zile, ANRMAP a admis documentația de atribuire. După încă mai bine de o lună, pe 26 august, au fost deschise cele trei oferte. Dar dacă vă închipuiți că totul s-a redus aici, ei bine, nu e așa.


Pasaj la jumătate de preț


De abia în noiembrie 2014, comisia a evaluat documentele de calificare, însă rezultatul procedurii este din nou contestat, de data aceasta de SC Întreprinderea Construcții Instalații Montaje SA – în calitate de lider al Asocierii SC ICIM SA – Franki Construct NV - SC Inspet SA. Pe 23.12.2014 municipalitatea a primit răspuns de la CNSC, prin care contestația era respinsă. O săptămână mai târziu, primarul municipiului Ploiești, de la acea dată, Iulian Bădescu, semna contractul de lucrări cu Asocierea SC Strabag SRL – SC Aqvila Construct SRL, pentru suma de 48.087.206,44 lei fără TVA, proiectul fiind diminuat la aproape jumătate din valoarea estimativă inițială. Oficial, Primăria Ploiești a reușit să atragă numai 22,9 milioane de lei de la Uniunea Europeană, fonduri în valoare de peste 10,3 milioane de lei urmând să fie suportate din bugetul local, iar la această sumă se vor adăuga lucrările neprăvăzute și TVA-ul.


Documentație tehnică fără detalii și avize greu de luat


După încă un an și jumătate, situația nu este una roză. Din pasajul superior și din rampe s-a realizat numai 55% din lucrări. Au fost finalizate numai terasamentele de infrastructură, zidurile și construcțiile de infrastructură și au fost efectuate devierile de rețele electrice existente, precum și a instalațiilor de produse petroliere. Drumurile sunt realizate numai în procent de 35 %. La acest nivel, prin urmare racordul electric de iluminat este „0”, potrivit unui raport recent al Primăriei Ploiești. Greul însă de abia acum urma să fie. Ordinul de începere al lucrărilor a fost dat pe 30 decembrie 2014, iar pasajul, potrivit contractului avea ca termen de execuție 12 luni, respectiv 31 decembrie 2015 și, bineînțeles, nu a putut fi respectat, motiv pentru care lucrările, au fost prelungite prin act adițional până la 30 iunie 2016.
Dar să o luăm încet, cu detaliile, care pe alocuri sunt picante. De exemplu, unul dintre motivele invocate pentru întârzierile înregistrate a fost că documentația tehnică nu conținea detalierea necesară execuției lucrărilor. Prin urmare, primăria a recurs la o soluție nu tocmai ca la carte. „Această situație s-a rezolvat prin încheierea contractului de sponsorizare (...) prin care sponsorul (SC Irimat Cons SRL) s-a angajat să pună la dispoziția beneficiarului documentația tehnică pentru detaliile de execuție ale acestui obiectiv de investiții”, se arată într-un raport de specialitate semnat de mai mulți directori din cadrul Primăriei Ploiești. Cât privește alte întârzieri majore acestea au fost puse pe faptul că lucrările de construcție (foraj) la pilele 1 și 3, dar și la culeea 1 (rampa Strejnicu) au fost demarate cu întârziere din cauza demarării cu întârziere a lucrărilor de deviere a rețelelor electrice, ca urmare a obținerii cu întârziere a avizelor, autorizația de construire fiind eliberată de abia în iulie 2015. Alte câteva luni mai târziu, mai exact în noiembrie 2015 rețelele erau deviate, întârzierea fiind de 238 de zile. Adică cu doar o lună înainte de termenul prevăzut pentru finalizarea proiectului. La fel s-a întâmplat și în cazul Pilei 6 – unde terenul era afectat de bariera automată de la bariera CFR. Acordul pentru demolarea barierei a fost emis de abia în octombrie 2015, cu obligația să fie organizată o nouă procedură a atribuirii „contractului de proiectare a lucrării de desființare a barierei”. Iar în momentul desființării barierei a apărut o nouă problemă: „lucrări suplimentare pentru relocarea și protejarea cablurilor subterane aflate în proprietatea CFR”. În fine, proiectul tehnic pentru lucrările de relocare și protejare a cablurilor au fost, realizat de SC Iovidia Com SRL, a fost predat de abia în martie 2016.


Stadiul fizic al lucrărilor


Potrivit municipalității, până în prezent s-au montat 60 de grinzi din totalul de 120, construcția suprastructurii fiind executată aproximativ 40%. Procedura de subtraversare a liniilor de cale ferată a rețelei de canalizare nu a fost demarată, fiind necesară obținerea de noi avize. Iar acest lucru nu îl spunem noi, ci reiese dintr-un raport de specialitate al Primăriei Ploiești. Prin urmare, municipalitatea a estimat că durata lucrărilor efective este de încă trei luni, la care se vor adăuga, spunem noi,  perioade noi de sistări. Din când în când mai plouă, iar pe perioada de iarnă ninge, după deja tradiționalul slogan al lui Băsescu „Iarna nu-i ca vara”. Prin urmare, povestea continuă și în 2017, dacă nu cumva va fi nevoie de o nouă prelungire în iunie, anul viitor.